Eşti mai „pwnd” decât o monedă britanică…

O colegă: Say hello to my little friend…
Eu: IQ…

Vă place noul design. Nici n-avem nevoie de exprimarea opiniei dumneavoastră. După cum v-am promis, urmează să vizionaţi filmuleţul în care eu m-am căcat pe mine de frică, deoarece a trebuit să-mi recit poezia „Echivocuri” – cu care am câştigat concursul de poezie de care v-am spus. Este un exemplu excelent de manipulare a publicului, din moment ce am fost singurul care a reuşit să primească 3 serii de aplauze, pe aceiaşi poezie.

Transcriptul:

Echivocuri – de Cuc Valeriu
Recitată de Valeriu Cuc
Filmat de Emanuel Floriş
Mulţumiri – cretinului care s-a băgat în faţă.

[aplauze]

Eu: -Echivocuri…
Iar când pleci, înghionteşte-mă cu tocul pentru ultima oară.
Loveşte-mă, mai mult decât merit.
Să-ţi simt puterea de odinioară,
Să te bucuri şi tu căci eu nu m-am ferit.

Să-mi văd vânătaia, doar atunci să mă doară
Când am să realizez că iară eu te-am pierdut.
Şi dacă-ţi rupi tocul călcând pe vreo scară,
Enervează-te! Te las să spui că eu ţi l-am rupt…

[aplauze]

Eu: -Mai este o strofă.

Publicul: -Hehehe. Mai este o strofă…

Eu: -Şi parc-acum ştiu de ce mi se pare,
C-avem să „ardem în ale noastre focuri.
Şi parcă nici mie nu-mi mai dau crezare,
Dar nu! Ţie nu-ţi place să umblii pe tocuri.

[aplauze]

***

Răzvan, care deţinea blogul Jumară şi – fără voia mea – care îmi este un coleg de clasă, mi-a destăinuit în privat că mă bârfeşte public, cu „toată lumea”, şi că toată ziua se gândeşte la mine; ajungând chiar în punctul în care să recunoască faptul că se gândeşte la mine mai mult decât la Dumnezeu – asta din varii motive, printre care acela că vorbeşte cu mine mai des decât cu El, iar eu, deşi rar, îi răspund mult mai des decât Cel de Mai Sus Menţionat.

Am să iau asupra-mi o atitudine de jurnalist în următoarele momente, precum am procedat şi în conversaţia cu Răzvan. Mi-a spus, deci, că mă bârfeşte şi eu, procedând deontologic, am cerut, verde – sau mai bine zis negru pe alb – numele celor care mă bârfeşte. Desigur, nu a dorit să mi le ofere la fel de uşor precum i le-am cerut, ba mai mult: nu mi le-a oferit deloc. Aşadar, am copt o tactică la mine-n bostan prin care probabil am să realizez următoarele: (1) să nu aflu numele celor care „mă vorbeşte pe la spate că are ciudă pe mine”, (2) să atrag asupra domnului Răzvan Bar – fost „alias Jumară” – vina pentru care am să strangulez relaţia cu restul clasei. Am de gând să ofer un binemeritat „ignore” atât pe Messenger, cât şi în viaţa pe care unii o avem, tuturor colegilor mei de clasă şi să le spun, în parte, pe post de motiv, că „îmi pare rău, da’ mi-o zis Răzvan că nu mă prea placi şi că mă bârfeşti cu el”.

Şi pe post de „coincidenţa dracului”, cu câteva ore înainte de discuţie am primit un mesaj de la drăguţul de mai sus:

***

Iată cum mă trezesc şi eu, acum aproape la fine, să vă anunţ că o să mă votaţi la RoBlogFest 2008. Nu sunt multe motivele. Trebuie s-o faceţi. Promit că dacă mă votaţi, celor care nu mă suportă – n-am să mai scriu, iar celor care mă plac – promit să scriu mai des. Trăbă să vă faceţi cont, deci, ca să mă puteţi vota, da’ nu-i bai, că sunteţi copchii deştepţi şi ştiţi exact cum să facem ca să se facă dreptate, o dată, în blogosferă.

Instrucţiuni:

1. Vă faceţi cont AICI.

2. Apoi (cred) vă logaţi cu username-ul şi parola de la înregistrare.

3. Daţi click pe „Votează-ţi favoritul” (dacă vreţi să mă votaţi la nu-ş’ ce categorie), dar eu recomand să daţi click AICI, unde mă clickuiţi pe Creierul cu Plete – îs poziţia 117, după aranjarea alfabetică. Mereţi în josul paginii şi daţi „Salvează votul tău”. Bun.

***

Priviţi afişul oficial al filmului „The Lazărs”, pe care-l punem pe peliculă zilnic, în Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”.

***

Şi dacă tot suntem în temă, prezint colegul meu, tot de clasă, care deseori este poziţionat „de-a dreapta tatălui” şi care tot promite paranghelie la el acasă, de ceva vreme. Numele său provine de la pseudonimul pe care şi l-a adoptat pe internet. „Recruter”, mă refer.