Cercul meu de prieteni conţine un proxenet, chiar unul din cei mai buni prieteni ai mei:
Dan Arsu: no ba
Dan Arsu: cum facem cu larisa?
Dan Arsu: cand o vezi?
…mai grav fiind faptul că Larisa este draga lui prietenă…
Discutam în numeroase articole (vezi magica secţiune „Arhiva”) despre domnul Răzvan Bar, fan înfocat Creierul cu Plete. Eu fiind un mentor al acestuia, desigur, îmi urmează acţiunile crezând că astfel se va umple de glorie, la acelaş nivel la care sunt şi eu umplut…de glorie. Mai pe româneşte, mă copiază.
Din bătrâni se povesteşte că eu am aceea obsesie legată de originalitate, câteodată dusă la stadiul de absurditate. Totuşi, fiind mai indulgent din fire, sau pur şi simplu căutător de scuze ale unor ipocrizii săvârşite, admit posibilitatea că unele lucruri chiar nu ar fi existat dacă unii nu s-ar fi copiat între ei. Ca de exemplu, alea 1mil 70 de mii de chestii TOATE NOI despre referendum. Cam toate chestiile care le folosim zilnic au fost realizate deoarece un deştept s-a gândit că „hai să fac şi eu…” şi a făcut şi el. Problema apare la nerecunoaşterea meritului. Astfel, pentru toate momentele în care l-am scos din rahat turcesc pe Răzvan, acesta v-a săvârşi 35 de săptămâni de sclavie (de la începutl anului şcolar, desigur). Pe de altă parte, se pare că sunt considerat imoral, deoarece îmi fac cu ou şi oţet pe domnul în cauză aşa că, mergând după sfatul proverbial: „Niciodată nu-i prea târziu să-ţi ceri scuze”, am să efectuez un apel pe telefonul fix, căci aşa am fost învăţat, luni la ora 3 dimineaţa.
“aşa că e ‘aight, şi i se rupe pula de legea copyright…”
Cea mai tare chestie în bloging mi se pare relaţia dintre blogeri. Mulţi se numesc pe bună dreptate blogeri, deoarce, ori scriu articole despre ei, adică despre blogeri, ori scriu articole despre chestiile de actualiate şi apoi îşi comentează ei între ei articolele, astfel fiind omniprezenţi. Făcând un sondaj, din 15 păreri (tradus „comments”), 13 au ataşate link-uri către alte bloguri. Now ain’t that a bitch…
A venit vacanţa, cu trenul din…gară. După ce am ciocnit articolul genial postat ieri în care se emoţiona toată blogărimea că-mi auzea vocea prima oară, pentru mai mult de 30 de secunde, astfel încât să poată să producă prima masturbare la un fişier de pe Trilulilu, astăzi e vremea să ne-apucăm iar de criticat, că asta ştie omu’ face cel mai bine, nu? Iar o să se oripileze maică-mea…
Toată lumea îşi ia vacanţă şi de ce blogeri ar trebui să facă excepţie, sau chiar cititorii lor. Aşa că acest plan de vacanţă al blogerilor va include articole uşoare cu discuţii despre trafic (spike-uri, spam), bani (AdSense, Voiculescu), multe blogmeet-uri cu maxim 3 blogeri prezenţi şi desigur izvorul nesecat legat de „situaţia la învăţătură (medii)” a lui Ariel. Şi ca să se sincronizeze cu scriitori lor online preferaţi, cititorii de bloguri, pot să dea la o parte monitoarele (dar nu prea la o parte) şi să lase statul în faţa acestora, în favoarea unor activităţi sportive (precum Pic-Poc cu berea la 2 litri) sau, preferat de unii dintre noi, plimbatul şlapi, pantaloni scurţi şi tricou portocaliu de piaţă, pe Republicii, că oricum, n-aveţi şanse să prindeţi un articol pe bune ăn toată blogosfera vara asta…
…decât pe Creierul cu Plete.
Dar, acum în exclusivitate, după doar câteva zile de la incident, prima reclamă menită să vină în ajutorarea blogerilor în pană de idei:
[…] noua modă în blogosferă este să faci, de plictiseală, lipsă de trafic şi dezinteresul celorlalţi pentru cazul lui Ariel, bloguri pentru oameni care nu dau doi bani pe tine ci mai degrabă lei, dacă-i încaieri. Li s-a […]