UPDATE2: Se pare că tot mai multe femei, încearcă să pună la îndoială lista mea, cu lucruri la care-s mai nepricepute. Aşa că am să răspund, în aceiaşi limbă…cu lista, mă refer.

I’ll give you one good argument:

YOU’RE WRONG!

UPDATE: Dintotdeauna aţi ştiut că CCP-ul vă învaţă lucruri noi despre viaţă sau repetă lucruri precum: Nu fi prost! şi alte îndemne la culturalizare. Şi ca orice instituţie de învăţământ, din timp în timp (adică atunci când vreau sau am nevoie), trebuie să plătiţi cotizaţia, care de data aceasta va fi donată cumpărării unei chitări electrice (ca să ştiţi cât să donaţi) pentru un biet fost coleg, a cărui părinţi duc lipsă de bun-simţ şi nu vor să-i ofere tot ce-au ei mai bun (din privinţa mea), să-şi poată cumpăra săracul o chitară. Electrică. Aşa că, aşteptăm donaţii mie, sau daţi un mail/vorbiţi pe Mess’ la această adresă: mister_codename_47@yahoo.com. Donaţiile sunt obligatorii.

Alex: I don’t give a shit!
Valeriu Cuc: Glumeam, constipatule!

Conform spuselor înţelepţilor de pe Y!M, începe şcoala, şi nu începe doar aşa, ci chiar printr-un eveniment, ce poate fi comparat cu anumite evenimente (din punct de vedere Y!Massengeristic) ca: „Moartea lui Pavarotti”, „Moartea lui Octavian Paler”, „plecarea la culcare a lui xtina_2004_4_MamaDraculuiŞtieCine”, deci este clar de o natură gravă şi trebuie repede să-mi găsesc o ocupaţie, să nu fiu tentat să iau în serios, în ciuda ispitelor (mass-uri, anunţuri la T.V, părinţi) reînceperea şcolii. Aşa că, spre fericirea voastră, mi-am revenit pe blog. Am vrut să fac totuşi un afiş, pe care să scrie: Din lipsa inspiraţiei, Creierul cu Plete prezintă: „RÂNDURI GOALE”.

Am fost, silit şi împins de circumstanţe, să merg la concertul în aer liber, Holograf, de la periferia oraşului, să ascult cum şi „băieţii plâng câte o dată”, că dară nu pot plânge de două ori, în acelaşi timp. Nu-s un fan, nici măcar nu ascult, totuşi, ceea ce m-a intrigat a fost faptul că, în acelaşi timp, avea concert şi o trupă locală, Azepam, de rock alternativ -căci e la modă acum- care cântă despre consumul de pastile Diazepam. Nu asta contează, totuşi, ci faptul că, Holograf (trupă relativ O.K.), cântă în aer liber, pe când aceşti menţionaţi-puţin-mai-sus, cântă în centrul oraşului, într-o cafenea, iar ca să-i asculţi, tot acolo, trebuie să plăteşti o taxă de 5 RONi.

Ceea ce mie mi se pare foarte corect, din moment ce în deschidere (sau în închidere, că-s cam la acelaşi nivel şi nu ştiu cum să-i pun) cânta trupa Fist (?!).

Alex: I’m sleeping right now, darling.
Valeriu Cuc: Don’t you be pudding me!

Taică-meu, în caz că nu ştiaţi, este Unit Manager, la A.I.G. Şi de fiecare dată, la fiecare slujbă de-a lui, a avut prostul obicei de a fi obsedat, astfel încât să-şi permită să vorbească încontinuu despre ea, slujba. Şi de ceva timp, este precum am spus, la A.I.G, iar această companie, a făcut greşeala de a pune laolaltă o reclamă, care este televizată, din timp în timp. Obsesia lui taică-meu, a atins astfel un nou nivel, pentru că de fiecare dată când este difuzată reclama, se blochează, INDIFERENT DE OCUPAŢIE, să privească, ca-n transă, mă-nţelegeţi?

Am făcut, acum câteva zile, un top 10, al lucrurilor la care femeile nu-s bune de nimic, tradus în engleză, ca să înţeleagă toată lumea, să dea din cap în semn de aprobare, dar în engleză, vă rog.

What do most women suck at…?

Most women suck at…
…farting correctly;
…being funny;
…burping correctly;
…computers or anything related to technology;
…being my girlfriends;
…not being “on periods”;
…murdering people;
…playing video-games;
…writing novels about young wizards, fighting the forces of the black magic;
…being a man, God damn it!

De câteva zile, sunt într-o perioadă a anului, specifică mie, în care viaţa mi se scurge-ncet, pe căi nazale. Atunci îmi dau seama, că viaţa mea, chiar este aproape roz. E roşie. Şi curge. Sunt atât de plin de viaţă, uneori încât dă pe-afară. Mâine mă duc la medic, de dimineaţă, singur, probabil iar cu viaţa-n batiste „Winny”. Totuşi, din cauza acestei probleme menstruo-nazale, mi-e frică să ies cu Tweek (care continuă să se îmbrace complet în negru), doar noi doi, că dacă mă scurg iar, pe cine trimit să-mi ia şerveţele în timp ce ăsta-şi bulbucă ochii la cum ţâşneşte sângele din mine?

Tot legat de viaţa mea perfectă îmbrăcată de sezon în batiste de hârtie, mi-am scos trotineta să mă mai plimbe puţintel prin oraş şi la prima trecere de zebră, când trec prin faţa unui 4X4, liniştit, cu creierul şi pletele în vânt, atunci accelerează idiotul şi o ia de pe loc, gata-gata să mă calce, să-mi dea maşina, soţia şi fiica, despăgubiri morale. Ori eu, care ştiam că, atunci când te afli pe trecerea de pietoni, maşinile n-au voie, legislativ vorbind, să treacă prin faţa ta, dapăi cum voia domnul pasibil de scaun-electric pentru trădare de ţară, să treacă prin mine!

Mă gândeam acum, recent, cum ar fi să-ţi fracturezi ficatul? Să ţi-l pună-n gips, aşa, vreo câteva zile.

Acum, la mijlocul articolului a cărui lungime nu o cunosc încă, deci nu ştiu dacă ne aflăm chiar la jumătate, am să prezint planul meu secret de cucerire a Câmpiei Panoniei, pe care nimeni nu-l va afla, că dară cine stă, înafară de mine, să citească ce aberez eu pe-aici? Citiţi doar începutul şi sfârşitul. Aş face şi dezvăluiri şocante şi nu v-aţi prinde, cum că de când sunt mic, m-am născu-EHEHE! Las’, mai bine nu scriu că-n mine am mai puţină-ncredere. Aşadar…mă gândeam că de îndată ce împlinsesc 18 ani, am să-mi iau un rucsac, am să trec graniţa cu Ungaria, să-mi umplu rucsacul cu pământ din Panonia, am să mă întorc în ţară, să-l vărs pe pământ românesc, unde-i sălăşluiesc de secole adevăraţii proprietari. Caut voluntari. Vom repeta această acţiune Super-Secretă de câteva ori, până ungurii din Ungaria, rămân fără pâmânt şi implicit, fără Panonia.

P.S.: In your left hand you have 2 eggs, and in your right you have 3. Do their sum! Answer: Some eggs.

Şi v-aduceţi aminte concursul acela, al desenelor animate? Am făcut un screenshot să vadă toată lumea, c-am fost cinstit şi n-am trişat, chiar deloc.

…and Ştei does it again.

Aici aveţi un preview al viitoarei colecţii de piese Grajd, din care vă prezint, ca primă melodie: “Introducerea”, iar a doua fiind “Blaming Everything”. Producerea pieselor este în totalitate a mea, adică tot e inventat de mine, exclusiv şi elementele de geniu, inclusiv.